Daca acum cativa ani, se credea ca scoala este responsabila exclusiv de esecul sau succesul academic al copiilor, astazi se stie ca familia are si ea responsabilitati in acest domeniu.
Un elev are o viata sociala si familiala care poate interveni in invatarea sa. Acesta este motivul pentru care cele doua lumi in care traieste trebuie sa fie compatibile, sau cel putin sa nu fie contradictorii.
Parintii pot vorbi despre propria experienta scolara, pot exprima o parere (de preferinta pozitiva si plina de satisfactii) cu privire la calitatea lectiilor date intr-un anumit subiect sau se pot implica in viata scolii copilului lor.
De asemenea, o familie in care este incurajata curiozitatea si dobandirea de cunostinte, garanteaza familiaritatea elevului cu invatarea.
Parintii isi pot aduce copiii la muzeu sau pot organiza un curs distractiv pentru ei, o vanatoare de comori sau pur si simplu pot sa le spuna povesti pentru a le starni interesul pentru lectura.
De exemplu, copiii pot intampina dificultati in a intelege enunturile si instructiunile date de profesor, ceea ce poate duce la gresirea unui test. Profesorii nu au intotdeauna ocazia sa recunoasca aceasta distinctie. In acest caz, elevul trebuie ajutat sa inteleaga ce i se intampla in clasa.
Depinde de parinti sa-l faca pe copil sa inteleaga ca nu este „un zero” si sa-l ajute sa-si depaseasca problemele de intelegere. Daca este necesar, parintii pot interveni, de asemenea, cu profesorul pentru a-l informa despre constatarile lor si pentru a-l tine la curent cu masurile pe care le fac pentru a-si sustine copilul in invatarea sa scolara.
Dificultatile sunt probleme care apar din cand in cand in educatia copiilor si care se rezolva prin colaborarea dintre profesor, parinti si elev. Situatia esecului scolar apare din lipsa de intelegere a problemelor cu care se confrunta copilul. Aceasta observatie necesita sprijin individual pentru copil si uneori interventia unei persoane externe (medic, psiholog sau mediator).






